Spasmul coronarian – merită emoția acest preț?

„M-am enervat foarte tare și imediat am simțit o durere în piept.”

„Am primit o veste șocantă și am avut impresia că fac infarct.”

Sunt situații pe care medicii cardiologi le aud frecvent. Deși mulți oameni asociază problemele cardiace exclusiv cu colesterolul crescut, hipertensiunea arterială sau fumatul, există și situații în care emoțiile intense pot influența direct funcționarea arterelor coronare. Una dintre aceste afecțiuni este spasmul coronarian, o constricție temporară și bruscă a unei artere care hrănește inima. În timpul episodului, fluxul de sânge către mușchiul cardiac poate fi redus semnificativ, determinând apariția durerii toracice și, în unele cazuri, a unor complicații serioase.

Spasmul coronarian poate apărea atât la persoane care au deja boală coronariană, cât și la persoane fără îngustări semnificative ale arterelor. Tocmai din acest motiv, mulți pacienți sunt surprinși atunci când investigațiile arată că arterele lor nu sunt sever obstruate, deși simptomele au fost sugestive pentru un eveniment cardiac. Sistemul cardiovascular este puternic influențat de sistemul nervos autonom. În perioadele de stres intens, anxietate, furie, teamă sau suprasolicitare emoțională, organismul eliberează cantități crescute de hormoni precum adrenalina și noradrenalina. Acești mediatori cresc frecvența cardiacă, tensiunea arterială și necesarul de oxigen al inimii, dar pot favoriza și apariția unui spasm al arterelor coronare la persoanele susceptibile.

Durerea provocată de spasmul coronarian poate semăna foarte mult cu cea din infarctul miocardic. De regulă, apare în repaus, frecvent în timpul nopții sau dimineața devreme, poate iradia către braț, umăr sau mandibulă și poate fi însoțită de transpirații, lipsă de aer sau palpitații. În unele situații, spasmul poate determina modificări ale electrocardiogramei și chiar creșteri ale markerilor cardiaci. Din acest motiv, orice episod de durere toracică nou apărută trebuie evaluat medical și nu trebuie atribuit automat stresului sau emoțiilor.

Pe lângă stresul emoțional, există și alți factori care pot favoriza apariția spasmului coronarian. Fumatul reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc. De asemenea, consumul excesiv de alcool, utilizarea unor substanțe stimulante, expunerea la frig, privarea de somn sau anumite medicamente pot contribui la apariția episoadelor.

În ultimii ani, medicii au înțeles tot mai bine conceptul de ANOCA și INOCA, situații în care pacienții prezintă simptome sugestive pentru ischemie cardiacă în absența unor îngustări coronariene semnificative. La o parte dintre acești pacienți, spasmul coronarian reprezintă mecanismul principal al simptomelor. Diagnosticul poate necesita investigații suplimentare, inclusiv teste funcționale realizate în laboratoare specializate de cardiologie intervențională. Identificarea mecanismului exact este importantă deoarece tratamentul diferă de cel al aterosclerozei clasice. Vestea bună este că spasmul coronarian poate fi controlat eficient în majoritatea cazurilor. Tratamentul include medicamente care relaxează arterele coronare, controlul factorilor de risc și, foarte important, reducerea expunerii la stres cronic.

Gestionarea emoțiilor nu înseamnă eliminarea lor. Emoțiile fac parte din viață și au un rol important în adaptarea noastră. Problema apare atunci când stresul devine permanent, iar organismul funcționează luni sau ani într-o stare continuă de alertă biologică.Activitatea fizică regulată, somnul adecvat, tehnicile de relaxare, menținerea relațiilor sociale sănătoase și echilibrul dintre viața profesională și cea personală reprezintă intervenții care pot avea beneficii reale asupra sănătății cardiovasculare. Întrebarea nu este dacă merită să avem emoții. Emoțiile sunt inevitabile și fac parte din ceea ce ne definește ca oameni. Întrebarea este dacă merită să plătim cu sănătatea inimii pentru stresul pe care îl putem controla.

Inima nu reacționează doar la ceea ce mâncăm sau la câtă mișcare facem. Reacționează și la modul în care trăim, muncim, ne odihnim și gestionăm provocările vieții. Uneori, prevenția cardiovasculară începe nu cu un medicament, ci cu decizia de a avea mai multă grijă de propria noastră echilibrare emoțională.