Dr. Heart — Dr. Ștefan Busnatu

Medic primar cardiolog · Prorector UMF „Carol Davila”

Din grijă pentru inima ta!

Expertiză completă pentru inima ta: cardiologie preventivă, intervențională și recuperare cardiacă. Informație medicală la cele mai înalte standarde și îngrijire dedicată.

Programează o consultație

0+

Ani de experiență în cardiologie

0+

Publicații științifice

0+

Citări în literatura medicală

0

Articole medicale pe blog

Domenii de activitate

Cum îți pot fi de ajutor

Bolile cardiovasculare

Principala cauză de mortalitate în România și în lume. Afecțiunile inimii și ale vaselor de sânge, explicate clar: cauze, simptome și tratament.

Citește mai mult →

Prevenția

Cele mai multe boli de inimă pot fi prevenite. Alimentație, mișcare, controlul factorilor de risc — strategii practice, bazate pe dovezi.

Citește mai mult →

Recuperarea cardiacă

După un infarct, o intervenție coronariană sau o operație pe inimă, recuperarea structurată redă încrederea și capacitatea de efort.

Citește mai mult →
Dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog

Despre mine

„Este esențial să discernem informațiile corecte despre sănătate și să le aplicăm în mod practic — pentru a reduce riscul bolilor cardiovasculare.”
Titlu

Medic primar cardiolog

Doctor în științe medicale

Clinică

Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”

Clinica de Cardiologie, București

Clinică

Prevent Institute

Cofondator

Academic

Prorector — UMF „Carol Davila”

Activitate didactică și de cercetare în cardiologie preventivă

Afiliere

Asociația Europeană de Cardiologie Preventivă

EAPC / ESC — secțiunea de prevenție secundară și recuperare

Citește povestea completă →
Coperta cărții „Sănătatea inimii pe înțelesul tuturor” de Dr. Ștefan Busnatu

Cartea

„Sănătatea inimii pe înțelesul tuturor”

Un ghid de peste 300 de pagini, scris din dorința de a traduce medicina complexă într-un limbaj accesibil. O resursă dedicată tuturor celor care vor să preia controlul asupra sănătății lor cardiovasculare, bazată pe știință și experiență clinică.

  • Sfaturi practice pentru menținerea sănătății inimii, explicate clar.
  • Exemple reale din practica mea medicală, inspirate de poveștile pacienților.
  • Îndrumări pas cu pas, pentru prevenție și pentru reluarea unei vieți active și sigure după un diagnostic cardiologic.
Descoperă cartea

Din blog

Articole recente

Toate articolele →
Boala cardiovasculară

Redefinirea managementului hipertensiunii arteriale prin denervare renală

Aseară, la Congresul Național de Cardiologie, am discutat împreună cu dr. Dejan Milašinović (University Clinical Center of Serbia) despre redefinirea managementului hipertensiunii arteriale prin denervare renală, pornind de la golul de control: deși peste 70% dintre hipertensivii din România primesc tratament, doar aproximativ o treime ajung la valori-țintă, iar fiecare 10 mmHg în minus înseamnă cu 27% mai puține AVC-uri și cu 20% mai puține evenimente cardiovasculare majore. Denervarea renală, recomandare de Clasă IIb în ghidul ESC 2024, este al treilea pilon terapeutic, adjuvant și niciodată substitut al medicației: reduce tensiunea sistolică ambulatorie cu aproximativ 10 mmHg menținut la 3 ani, cu beneficiu clinic la 70-90% dintre pacienți, și se adresează în principal celor necontrolați sub trei antihipertensive, inclusiv un diuretic.

Boala cardiovasculară

Ce legătură are gura cu inima?

Gingiile inflamate cronic întrețin o inflamație de fond în tot corpul, care deteriorează pereții arterelor și face plăcile de aterom instabile — motivul pentru care bolile parodontale severe se asociază cu un risc semnificativ mai mare de infarct și accident vascular cerebral, iar tratarea lor scade tensiunea arterială și markerii inflamatori. Pe lângă acest drum lent, există și unul rapid și rar, dar grav — endocardita infecțioasă, o infecție a valvelor inimii care pornește frecvent din gură și care, la pacienții cu risc înalt, se previne prin igienă orală riguroasă, nu doar prin antibioticul luat înainte de intervenția stomatologică.

Cardiologia sportivă

De ce ECG-ul și ecografia normale nu înseamnă întotdeauna că totul e bine?

EKG-ul și ecografia de repaus evaluează în principal structura inimii și pot fi perfect normale la un pacient care, totuși, obosește și respiră greu la efort — pentru că toleranța la efort depinde de modul în care inima, plămânii, mușchii și sistemul nervos autonom lucrează împreună sub solicitare. Testul cardiopulmonar de efort (CPET) răspunde exact acestei întrebări: măsoară direct capacitatea funcțională și arată unde apare, de fapt, limitarea — cardiacă, pulmonară, musculară sau mixtă.

Boala cardiovasculară

DNR: dreptul de a muri cu demnitate, nu obligația de a suferi în plus

Absența unei legi clare privind ordinele DNR în România lasă pacienții terminali, familiile și medicii prinși într-un vid legislativ care prelungește suferința inutil, în loc să respecte demnitatea și voința celui aflat la finalul vieții. Reglementarea DNR nu înseamnă eutanasiere, ci exact opusul: dreptul pacientului de a decide cum arată ultimele sale momente, fără proceduri dureroase care nu mai pot schimba rezultatul.

Viață sănătoasă

Paradoxul obezității: de ce părea că extra-kilogramele protejează inima – și ce a demonstrat, de fapt, un studiu recent

Un studiu pe peste 173.000 de pacienți cu infarct miocardic demontează „paradoxul obezității”, arătând că riscul cardiovascular este cel mai redus în jurul unui IMC de 25 kg/m² și crește odată cu gradul obezității. Kilogramele în plus nu protejează inima după infarct, iar controlul greutății, tensiunii arteriale, glicemiei și profilului lipidic rămâne esențial în prevenția cardiovasculară secundară.

UMF „Carol Davila”Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”Prevent InstituteCIEH — Centrul de Inovație în eHealthCardionlineRecuperare Cardiacă

Știm să prevenim?

Verifică-ți cunoștințele despre prevenția bolilor cardiovasculare.

Testează-ți cunoștințele