Trebuie desfundată orice arteră a inimii? Ce aflăm după 25 de ani de cercetare

„Domnule doctor, am o arteră înfundată la inimă. Trebuie să mi-o desfundați?” Aud des această întrebare. Răspunsul e că nu contează doar cât de îngustă arată artera pe imagine. Contează mai mult ce simți și cât de bine te descurci în viața de zi cu zi. Zilele acestea, la cel mai mare congres de cardiologie din America, s-au prezentat rezultatele unui studiu care a urmărit pacienți timp de 25 de ani. Concluzia: la oamenii cu o boală de inimă stabilă, montarea unui stent „ca să fie” nu i-a ajutat să trăiască mai mult și nu i-a ferit de infarct. Au trăit la fel de bine cei care au luat doar medicamentele potrivite. Asta nu înseamnă că stentul nu e bun. Înseamnă că trebuie pus la momentul potrivit și pentru motivul potrivit. Pe scurt: stentul este un mic tub de plasă metalică pe care medicul îl introduce în artera inimii, printr-un cateter, ca s-o țină deschisă. Procedura se numește „angioplastie”.

Ce a arătat studiul

Studiul se numește COURAGE și a început acum peste 25 de ani. Au participat aproape 2.300 de oameni cu artere ale inimii îngustate, dar fără o criză acută. Au fost împărțiți în două grupuri: • unii au primit stent de la început, plus medicamente; • ceilalți au primit doar medicamente și sfaturi de viață sănătoasă, iar stentul li s-a pus doar dacă durerile nu treceau. După primii 4-5 ani, cele două grupuri arătau la fel. Mulți au spus atunci: „Poate că avantajul stentului se vede abia mai târziu.” Acum avem răspunsul, după 25 de ani de urmărire a aproape 1.000 dintre acești pacienți. Mulți dintre ei aveau un risc mai mare decât media, deci tocmai la ei ne-am fi așteptat ca stentul să ajute cel mai mult. Ce s-a constatat: • Au trăit la fel de mult în ambele grupuri, la fiecare etapă: după 5, 10, 15, 20 și 25 de ani. • Au avut la fel de multe infarcte. • Nimeni nu a câștigat în plus din stentul pus devreme: nici vârstnicii, nici diabeticii, nici fumătorii, nici cei cu mai multe artere bolnave sau cu infarct în trecut. • Aproape jumătate dintre cei tratați doar cu medicamente nu au avut nevoie niciodată de stent sau de operație pe tot parcursul celor 25 de ani. E adevărat că stenturile de azi sunt mult mai bune decât cele de acum 25 de ani. Dar specialiștii care au analizat studiul spun că asta nu schimbă ideea de bază: dacă boala e stabilă și medicamentele țin simptomele sub control, poți trăi foarte bine și fără stent.

Contează omul, nu doar imaginea arterei

De ce nu previne stentul infarctul? Pentru că infarctul nu pornește, de obicei, de la locul cel mai îngustat pe care îl vedem la investigații. Pornește adesea de la o mică depunere de grăsime de pe peretele arterei, care se rupe brusc. Stentul repară un singur loc. Boala, însă, este pe toate arterele. Medicamentele și un stil de viață sănătos le protejează pe toate deodată. Ce face stentul foarte bine? Ajută la dispariția durerii sau a apăsării în piept și a lipsei de aer la efort. De aceea, întrebarea potrivită nu este „Cât de înfundată e artera?”, ci „Cât de mult te încurcă în viața de zi cu zi?”.

Iată ce urmăresc la fiecare pacient:

1. Ce simți și cum se schimbă. Te doare sau nu mai ai aer după un etaj urcat sau abia după trei? Simptomele sunt la fel de luni de zile sau apar la eforturi tot mai mici? Dacă se agravează repede, e un semnal de alarmă.
2. Cât efort poți face. Asta se măsoară la testul de efort: mergi pe o bandă sau pedalezi pe o bicicletă, cu inima monitorizată. Este una dintre cele mai bune măsuri ale sănătății tale. Cu cât poți face mai mult efort, cu atât trăiești, în general, mai mult și mai bine.
3. La ce efort începe inima să sufere. Dacă inima nu primește destul sânge la un efort mic, de exemplu la mersul pe stradă, e mai îngrijorător decât dacă se întâmplă doar la un efort mare.
4. Cum îți trăiești viața. Poți munci, juca cu nepoții, merge pe munte, călători? Dacă durerea te oprește și medicamentele nu ajută destul, stentul este o soluție foarte bună. Decizia de a desfunda o arteră ține de cum te simți și de cum trăiești, nu doar de cum arată artera pe ecran. Poți avea o arteră îngustată mult, dar fără dureri și cu o formă fizică bună, și să trăiești zeci de ani doar cu medicamente. Altcineva, cu o arteră mai puțin îngustată, dar cu dureri care nu trec cu tratament, poate avea mult de câștigat de pe urma unui stent.

Când este nevoie de stent

Studiul nu spune „fără stenturi”. Spune „stent atunci când chiar ajută”. Iată situațiile în care desfundarea arterei este necesară sau chiar salvează viața: • În timpul unui infarct. Aici fiecare minut contează. Desfundarea rapidă a arterei salvează inima și viața. Studiul de față nu se referă la aceste urgențe. • Când durerile în piept sau lipsa de aer te împiedică să trăiești normal, deși iei corect medicamentele potrivite. • Când artera blocată este una foarte importantă, care hrănește o mare parte din inimă. În aceste cazuri, cardiologii și chirurgul cardiac decid împreună dacă e mai bun un stent sau o operație de bypass. • Când simptomele se agravează repede sau apar și în repaus. Atunci boala nu mai este stabilă și trebuie văzută de urgență. Un alt studiu mare, numit ISCHEMIA, cu peste 5.000 de pacienți, a ajuns în 2020 la aceeași concluzie: stentul pus „din prevenție” nu a scăzut numărul de infarcte sau de decese, dar a ajutat mai bine la dispariția durerilor. Acum, după 25 de ani, știm sigur că rezultatul nu se schimbă nici pe termen foarte lung.

Ce poți face tu

Dacă ai aflat că ai arterele inimii îngustate, dar nu ai avut o criză, iată ce contează cu adevărat: • Notează-ți simptomele. Când apare durerea sau lipsa de aer, la ce efort și cât ține. Sunt cele mai prețioase informații pe care le poți aduce medicului. • Fă un test de efort. Îți arată cât de bine funcționează inima și cât de liniștit poți fi activ. • Ia-ți medicamentele zilnic. Ele îngrijesc toate arterele, nu doar pe cea vizibilă pe imagine. • Mișcă-te, de preferat într-un program de recuperare a inimii, supravegheat de specialiști. Efortul făcut corect te face mai rezistent, scade durerile și te ajută să trăiești mai mult. • Ai grijă de restul: renunță la fumat, ține sub control tensiunea, colesterolul, zahărul din sânge și greutatea, dormi suficient și gestionează stresul.

Ce să-l întrebi pe medic înainte de un stent programat

1. Stentul mă va ajuta să trăiesc mai mult sau doar să am mai puține dureri?
2. Am încercat deja toate medicamentele potrivite, în dozele potrivite?
3. Ce arată testul meu de efort?
4. Ce s-ar întâmpla dacă aș aștepta și aș continua tratamentul? Important: dacă ai o durere în piept care apare în repaus, ține mai mult de 15-20 de minute sau este mai puternică decât de obicei, nu aștepta următoarea programare. Sună imediat la 112. După 25 de ani, acest studiu ne arată că o inimă bolnavă poate fi îngrijită foarte bine și fără intervenție, atunci când ascultăm omul, nu doar imaginea arterei. Stentul rămâne un ajutor extraordinar, dar pentru a scăpa de dureri, nu pentru a „repara” o imagine.

Surse

• Bosworth T. Even After 25-Year Follow-Up, No Reduction in Death or MI Found in COURAGE Trial PCI Participants. Medscape, 10 noiembrie 2026 (prezentare N. Butala, AHA Scientific Sessions 2026). • Boden WE et al. Optimal medical therapy with or without PCI for stable coronary disease (COURAGE). N Engl J Med, 2007. • Maron DJ et al. Initial invasive or conservative strategy for stable coronary disease (ISCHEMIA). N Engl J Med, 2020.