Dr. Heart — Dr. Ștefan Busnatu
Viață sănătoasă

Cutremurul din noaptea trecută și inima noastră

Miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 02:48, un cutremur cu magnitudinea 5,7 ne-a zdruncinat. S-a simțit puternic în București, în multe orașe din țară, dar și în Republica Moldova și Ucraina. Este cel mai puternic seism din România din ultimii trei ani. Vestea bună: autoritățile nu au raportat pagube materiale. Au fost însă două persoane rănite și mai multe atacuri de panică, iar asta mă aduce la subiectul despre care am vorbit azi cu pacienții, mai mult ca niciodată, despre cum zdruncină cutremurul inima. Poate v-ați întrebat azi de ce ați avut palpitații, de ce tensiunea a fost mare dimineață sau de ce nu ați mai putut dormi. Răspunsul e simplu: corpul a reacționat exact cum a fost programat să reacționeze la pericol.

Ce se întâmplă cu inima când pământul se mișcă

O trezire bruscă, în întuneric, cu patul care se clatină, este unul dintre cei mai puternici stimuli de stres acut. În câteva secunde, sistemul nervos simpatic eliberează adrenalină și noradrenalină. Urmează patru efecte directe asupra inimii și vaselor:

  1. Pulsul crește brusc. Inima bate mai repede și mai puternic, deci consumă mai mult oxigen.
  2. Tensiunea arterială urcă. Vasele se strâng, iar valorile pot rămâne crescute zile sau chiar săptămâni după un seism major.
  3. Sângele devine mai „lipicios”. Trombocitele se activează, iar riscul de formare a cheagurilor crește.
  4. Ritmul inimii devine mai instabil. Adrenalina poate declanșa extrasistole sau aritmii la cei predispuși. La o inimă sănătoasă, toate acestea trec fără urme. La o inimă cu artere îngustate, cu insuficiență cardiacă sau cu tendință la aritmii, aceeași descărcare de adrenalină poate fi picătura care declanșează un eveniment acut. Mai există și sindromul Takotsubo, numit popular „sindromul inimii frânte”. Este o slăbire bruscă a mușchiului inimii după un stres emoțional intens. Seamănă cu un infarct, dar arterele sunt libere. Apare mai ales la femei după menopauză și, de regulă, se recuperează în câteva săptămâni.

Ce ne arată studiile după marile cutremure

Cutremurele au fost, fără să vrem, „experimente naturale” care ne-au arătat cât de strâns sunt legate stresul acut și inima.

  • Northridge, Los Angeles, 1994. Seismul a lovit tot la o oră de noapte, 04:31. În ziua cutremurului, morțile subite de cauză cardiacă au crescut de la o medie de aproximativ 4,6 pe zi la 24. Doar trei dintre ele au fost legate de efort fizic, restul s-au datorat stresului emoțional (Leor et al., NEJM 1996). În săptămâna următoare, numărul a scăzut sub normal: stresul a grăbit evenimente la persoane deja vulnerabile.
  • Hanshin-Awaji (Kobe), 1995. La vârstnicii hipertensivi bine tratați din apropierea epicentrului, tensiunea, vâscozitatea sângelui și markerii de coagulare au crescut în cele 1–2 săptămâni de replici (Kario). Evenimentele cardiovasculare au crescut mai ales noaptea, ceea ce sugerează rolul somnului de proastă calitate.
  • Niigata, 2004. Cazurile de sindrom Takotsubo au crescut vizibil după cutremur (Sato et al., Circulation Journal 2006).
  • Marele cutremur din estul Japoniei, 2011. Au crescut internările pentru insuficiență cardiacă, sindrom coronarian acut, accident vascular cerebral și stop cardiac (Aoki et al., European Heart Journal 2012).

Aceste studii arată date după cutremure distrugătoare, cu victime și oameni rămași fără casă. Seismul de azi-noapte a fost moderat și fără pagube, deci efectul asupra populației este mult mai mic. Mecanismul este însă același, iar pentru o persoană cu boală cardiacă sperietura poate conta.

Cine trebuie să fie mai atent și ce semnale nu ignorăm

Riscul e mai mare dacă aveți:

  • boală coronariană cunoscută, infarct în trecut, stent sau bypass;
  • insuficiență cardiacă;
  • hipertensiune arterială, mai ales slab controlată;
  • fibrilație atrială sau alte aritmii, pacemaker sau defibrilator implantat;
  • diabet, peste 65 de ani sau mai mulți factori de risc împreună (fumat, colesterol mare, obezitate). Sunați imediat la 112 dacă în orele sau zilele următoare apar:
  • durere, apăsare sau arsură în piept care durează peste câteva minute sau iradiază în braț, maxilar ori spate;
  • lipsă de aer apărută brusc sau care se agravează în repaus;
  • palpitații însoțite de amețeală, leșin sau durere în piept;
  • slăbiciune pe o parte a corpului, gură strâmbă sau vorbire neclară;
  • un picior umflat și dureros, urmat de lipsă de aer. Un atac de panică poate semăna cu un infarct. Nu încercați să faceți singuri diferența: dacă sunteți în grupa de risc și simptomele nu trec în câteva minute, chemați ajutor.

Ce faceți în zilele următoare

  1. Nu săriți peste medicație. Luați tratamentul cronic la ora obișnuită, chiar dacă ați dormit puțin sau programul v-a fost dat peste cap.
  2. Măsurați tensiunea dimineața și seara, timp de o săptămână. Notați valorile. Dacă depășesc constant 140/90 mmHg sau sunt mult peste valorile voastre obișnuite, vorbiți cu medicul.
  3. Recuperați somnul. Nopțile proaste țin tensiunea sus. O plimbare scurtă în timpul zilei și mai puțin ecran seara ajută.
  4. Atenție la sare, cafea și alcool. În perioadele de stres consumul lor crește pe nesimțite, iar toate trei urcă tensiunea și pulsul.
  5. Mișcați-vă, dar fără eforturi extreme. Mersul pe jos de 30 de minute descarcă stresul; nu este momentul pentru un antrenament maxim dacă aveți simptome.
  6. Vorbiți despre ce ați simțit. Anxietatea după un cutremur este normală. Dacă nu trece în câteva săptămâni, merită să cereți ajutor.

Ce să aveți pregătit în casă

Un studiu sociologic citat în presă arată că peste 80% dintre români spun că știu ce să facă la cutremur, dar doar 28% au un kit de urgență. Cutremurul de azi-noapte e un bun motiv să fiți în categoria a doua.

Rucsacul de urgență (recomandările DSU și Crucea Roșie)

Pentru 72 de ore, pus într-un loc ușor accesibil, aproape de ușă, știut de toți membrii familiei:

  • apă: cel puțin 2 litri pe persoană pe zi, schimbată la 6 luni;
  • alimente neperisabile (conserve cu deschidere ușoară, batoane, biscuiți);
  • lanternă, baterii de rezervă, powerbank încărcat;
  • fluier, pentru a putea fi găsiți dacă rămâneți blocați;
  • folie izotermă, haine călduroase, mănuși de protecție;
  • trusă de prim ajutor, șervețele umede, dezinfectant;
  • copii după acte, puțini bani cash, lista cu numere de telefon importante pe hârtie.

Kitul cardiac (ce adaug eu ca medic)

Dacă aveți o boală de inimă sau hipertensiune, rucsacul de mai sus nu e complet fără:

  • rezervă de medicamente pentru cel puțin 7 zile, în cutia originală, verificată periodic pentru valabilitate;
  • lista tratamentului pe hârtie: numele medicamentelor, doza, ora; telefonul cu lista se poate descărca;
  • ultima scrisoare medicală și un EKG recent (copie), ca orice medic care vă vede să știe de unde pornește;
  • cardul de pacemaker sau defibrilator, dacă aveți;
  • nitroglicerină, dacă v-a fost prescrisă pentru angină;
  • tensiometru automat de braț, cu baterii de rezervă;
  • pentru cei pe anticoagulante: o notă vizibilă cu numele medicamentului, pentru echipajele de intervenție. Dacă luați aspirină sau anticoagulant, nu modificați singuri doza „de frică”. Întrebați medicul ce să faceți într-o situație de urgență și notați răspunsul în kit.

Nu putem controla când apare un cutremur dar putem însă controla cât de pregătită este inima noastră când vine următorul seism: tensiune bine ținută sub control, tratament luat corect, somn și mișcare. Prevenția nu începe în ziua cutremurului, ci în toate zilele de dinainte. Luați-vă în aceste zile 20 de minute și faceți-vă rucsacul. Dacă aveți părinți în vârstă cu probleme cardiace, faceți-l și pe al lor.

← Înapoi la blog