Indicațiile recuperării cardiovasculare

În mod tradițional, recuperarea cardiovasculară este reprezentată de reluarea precoce a activității fizice în urma unui eveniment cardiac. Această perioadă de antrenament fizic este capabilă să redea o parte din capacitatea funcțională pierdută și să prevină complicațiile viitoare.

Studiile efectuate în ultimii 50 de ani au dovedit importanța practicării antrenamentului fizic în toate bolile cardiovasculare. Desigur, pacientul prestează activitatea fizică în funcție de gravitatea și severitatea bolii, astfel evitând evenimentele neplăcute determinate de suprasolicitare. Riscul de boală cardiovasculară este invers proporțional cu starea de fitness a pacienților.

Programele de recuperare cardiovasculară acționează și asupra factorilor de risc (fumat, hipertesiune, obezitate etc.), astfel rezultatele obținute în urma acestora sunt superioare în evitarea progresiei bolii și prevenirii apariției unei noi patologii. Recuperarea este asigurată de o echipa multidisciplinară (medic cardiolog, medic de recuperare, kinetoterapeut, nutriționist, psiholog), din care se desprind componentele principale ale recuperării cardiovasculare:

• Evaluarea pacientului;
• Consiliere privind activitatea fizică (tipul, intensitatea, durata);
• Antrenament fizic;
• Consiliere nutrițională;
• Controlul greutății;
• Controlul tensiunii arteriale;
• Corectarea dislipidemiei (valori crescute ale colesterolului);
• Managementul diabetului;
• Renunțarea la fumat;
• Managementul psihosocial;

Conform ghidurilor în vigoare, recuperarea cardiovasculară realizată sub forma antrenamentului fizic este recomandată în principal în:

Cardiopatia ischemică

Dacă am face o ierarhizare, prima indicație este reprezentată de infarctul miocardic acut. Este indicată atât pentru creșterea capacității de efort a pacienților prin antrenament fizic, cât și pentru creșterea aderenței la măsurile de tratament și de combatare a factorilor de risc. Se dorește modificarea stilului de viață al bolnavului și îndreptarea către unul sănătos, care să satisfacă nevoile acestuia.

Insuficiența cardiacă

La ora actuală ea reprezintă a doua mare categorie de bolnavi cărora li se recomandă recuperarea cardiacă.

Acest lucru derivă din constatarea că bolnavii cu insuficiență cardiacă, care sunt tot mai numeroși, pot beneficia de o creștere a capacității de efort cu 20-25% ca urmare a antrenamentului fizic, ceea ce le permite activitatea de autoîngrijire, le îmbunătățește calitatea vieții și uneori este posibilă desfășurarea unei activități profesionale.

Arteriopatiile periferice

În ultimii 10-20 de ani s-a arătat că recuperarea prin antrenament fizic, în mod special prin mersul pe jos, este utilă în cadrul acestui grup de patologii. S-a dovedit clar că antrenamentul fizic crește pe de-o parte capacitatea de mers a acestor bolnavi (distanța de mers la care apare discomfortul sau durerea), iar pe de altă parte întârzie apariția complicațiilor.

Recuperarea post-chirurgie cardiacă

Antrenamentul fizic, indiferent de boala de bază și tipul intervenției chirurgicale, rămâne o necesitate și este necesar a se realiza în continuare. La acești pacienți este foarte importantă recuperarea intraspitalicească și care permite bolnavului autoîngrijirea și ambulația. Stresul operator cât și capacitatea de efort, mult redusă anterior intervenției chirurgicale, fac necesară o reluare atentă a activității fizice care să nu ducă la apariția unor complicații.

Hipertensiunea arterială

Pacienții care suferă de această patologie pot presta în general activitate fizică normală, cu excepția celor cu valori extrem de mari în repaus (peste 200 mmHg). În urma stabilizării valorilor tensionale prin medicație, pacienții pot fi incluși în programe de recuperare. Se vor evita exercițiile de izometrie la acești pacienți.

Desigur, există o mulțime de alte indicații ale recuperării cardiace, printre care amintim:

• Purtătorii de pacemaker cardiac

• Cardiopatiile congenitale

• Hipertensiune pulmonară primară

Venopatii

În final, ar subliniat faptul că probabilitatea ca antrenamentul fizic să determine complicații care să pună în pericol viața pacientului este redusă. Activitatea fizică este sigură pentru majoritatea pacienților cardiovasculari la care se respectă indicațiile și metodologia corespunzătoare afecțiunii în cauză. Așadar, nu sunt motive pentru care activitatea fizică să fie evitată.

Autor – Gabriel Olteanu -student kinetoterapie

Referințe bibliografice:

Zdrenghea, D., Pop, D., & Mitu, F. (2020). Cardiologie preventivă și recuperare cardiovasculară. Cluj-Napoca: Clusium, ISBN: 978-973-555-621-1, pg. 215-222.

Ambrosetti, M., Abreu, A., Corrà, U., Davos, C. H., Hansen, D., Frederix, I., Iliou, M. C., Pedretti, R. F., Schmid, J. P., Vigorito, C., Voller, H., Wilhelm, M., Piepoli, M. F., Bjarnason-Wehrens, B., Berger, T., Cohen-Solal, A., Cornelissen, V., Dendale, P., Doehner, W., Gaita, D., … Zwisler, A. O. (2020). Secondary prevention through comprehensive cardiovascular rehabilitation: From knowledge to implementation. 2020 update. A position paper from the Secondary Prevention and Rehabilitation Section of the European Association of Preventive Cardiology. European journal of preventive cardiology, 2047487320913379. Advance online publication. https://doi.org/10.1177/2047487320913379

Piepoli, M. F., Hoes, A. W., Agewall, S., Albus, C., Brotons, C., Catapano, A. L., Cooney, M. T., Corrà, U., Cosyns, B., Deaton, C., Graham, I., Hall, M. S., Hobbs, F., Løchen, M. L., Löllgen, H., Marques-Vidal, P., Perk, J., Prescott, E., Redon, J., Richter, D. J., … ESC Scientific Document Group (2016). 2016 European Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice: The Sixth Joint Task Force of the European Society of Cardiology and Other Societies on Cardiovascular Disease Prevention in Clinical Practice (constituted by representatives of 10 societies and by invited experts)Developed with the special contribution of the European Association for Cardiovascular Prevention & Rehabilitation (EACPR). European heart journal, 37(29), 2315–2381. https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehw106

European Association of Cardiovascular Prevention and Rehabilitation Committee for Science Guidelines, EACPR, Corrà, U., Piepoli, M. F., Carré, F., Heuschmann, P., Hoffmann, U., Verschuren, M., Halcox, J., Document Reviewers, Giannuzzi, P., Saner, H., Wood, D., Piepoli, M. F., Corrà, U., Benzer, W., Bjarnason-Wehrens, B., Dendale, P., Gaita, D., McGee, H., … Schmid, J. P. (2010). Secondary prevention through cardiac rehabilitation: physical activity counselling and exercise training: key components of the position paper from the Cardiac Rehabilitation Section of the European Association of Cardiovascular Prevention and Rehabilitation. European heart journal, 31(16), 1967–1974. https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehq236