Statinele după 75 de ani: ce ne spune un nou studiu despre personalizarea tratamentului

De ceva vreme vorbesc, atât cu pacienții mei din cabinet, aici, pe blog dar și în cartea mea Sănătatea inimii - pe înțelesul tuturor, despre un principiu în care cred cu tărie: tratamentul potrivit pentru fiecare pacient, nu tratamentul potrivit "la general" pentru pacienți. Vârsta, riscul cardiovascular individual, bolile asociate și, nu în ultimul rând, calitatea vieții trebuie puse în balanță de fiecare dată când prescriu sau decid să continui o medicație pe termen lung.

Un studiu publicat recent într-o revistă medicală de prestigiu — Lancet Healthy Longevity — vine să completeze exact acest tablou despre care vă vorbesc constant, de data aceasta cu date concrete despre unul dintre cele mai prescrise medicamente din lume: statinele. Am vrut să vă aduc astăzi acest studiu, pentru că mi se pare că răspunde foarte clar unei întrebări pe care mi-o pun frecvent pacienții vârstnici: „Doctore, chiar mai am nevoie de acest tratament?"

Despre ce este vorba

Statinele reprezintă, de peste două decenii, tratamentul de bază pentru scăderea colesterolului și reducerea riscului de infarct sau accident vascular cerebral. Beneficiile lor la persoanele care au deja o boală cardiovasculară (prevenție secundară) sunt foarte bine documentate. Însă la persoanele vârstnice, fără boală cardiovasculară cunoscută, care iau statine doar cu rol preventiv, întrebarea rămâne deschisă de ani buni: merită continuat acest tratament pe toată durata vieții, indiferent de vârstă?

Pentru a răspunde, o echipă de cercetători francezi a derulat studiul SAGA/SITE, unul dintre cele mai ample trialuri dedicate special acestei întrebări. L-am parcurs cu atenție, pentru că este exact genul de dovadă științifică solidă pe care ne bazăm atunci când discutăm despre deprescriere la vârstnici.

Cum a fost făcut studiul

Au fost incluse 1.180 de persoane cu vârsta de 75 de ani sau mai mult, aflate sub tratament cu statină de cel puțin un an, fără istoric de boală cardiovasculară. Participanții au fost împărțiți, prin randomizare, în două grupuri: unii au continuat statina, alții au întrerupt-o. Au fost urmăriți timp de 3 ani, iar principalul indicator analizat a fost mortalitatea de orice cauză. Vârsta medie a participanților a fost de 80 de ani, iar aproape 30% dintre ei aveau și diabet. Ce au arătat rezultatele

La finalul celor 3 ani:

7,9% dintre pacienții care au continuat statina au decedat 7,2% dintre cei care au întrerupt-o au decedat

Diferența dintre cele două grupuri a fost extrem de mică și statistic nesemnificativă — cu alte cuvinte, întreruperea statinei nu a crescut riscul de deces în această populație de vârstnici fără boală cardiovasculară preexistentă. Efectele secundare au fost, de asemenea, similare între cele două grupuri.

Ce înseamnă asta pentru pacienți

Este important să înțelegem corect concluzia acestui studiu, pentru a evita două interpretări greșite, la fel de periculoase — și țin să fiu foarte clar aici:

Nu înseamnă că toți vârstnicii trebuie să oprească statinele. Pacienții care au deja boală cardiovasculară — infarct, accident vascular cerebral, boală coronariană — se află într-o categorie complet diferită (prevenție secundară), unde statinele continuă să aducă beneficii clare și nu ar trebui întrerupte fără indicație medicală.

Nu înseamnă nici că statinele sunt inutile. Studiul confirmă, de fapt, exact ce vă spun constant: decizia trebuie individualizată. La un pacient de 75+ ani, fără boală cardiovasculară, cu speranță de viață limitată de alte afecțiuni sau cu polifarmacie (multe medicamente concomitente), continuarea „automată" a unui tratament preventiv, prescris cu ani în urmă, poate fi reevaluată împreună cu medicul curant.

De ce contează acest tip de studiu

Acest studiu se adaugă unui val mai larg de cercetare medicală axat pe deprescriere — practica de a reevalua periodic, și uneori de a opri, tratamente care nu mai aduc un beneficiu clar pacientului, mai ales la vârstnici, unde riscul de interacțiuni medicamentoase și de efecte adverse crește odată cu numărul de pastile luate zilnic. Este un subiect pe care îl consider esențial pentru medicina de prevenție de astăzi, și mă bucur să văd că literatura științifică îl susține tot mai clar.

Pentru mine, personalizarea tratamentului cardiovascular nu înseamnă „mai puțin tratament" sau „mai mult tratament" — înseamnă tratamentul potrivit pentru situația exactă a fiecărui pacient, ținând cont de vârstă, de riscul individual, de bolile asociate și de obiectivele reale ale persoanei respective. Este principiul pe care îl aplic zilnic în cabinet și cel pe care îl regăsiți constant în articolele mele.

Ce vă recomand

Dacă aveți peste 75 de ani și luați o statină cu rol preventiv, nu întrerupeți tratamentul din proprie inițiativă pe baza acestui articol. Discutați cu medicul de familie sau cu medicul cardiolog despre:

• istoricul cardiovascular real (ați avut sau nu un eveniment cardiovascular?)
• riscul actual, calculat individual
• celelalte medicamente pe care le luați
• obiectivele de sănătate și calitate a vieții

Decizia corectă se ia întotdeauna împreună cu medicul, nu pe baza unui singur studiu, oricât de bine făcut ar fi acesta. Eu, unul, rămân convins că viitorul cardiologiei preventive stă tocmai în acest tip de abordare individualizată — și voi continua să vă aduc, aici pe blog, cele mai relevante dovezi științifice pe măsură ce apar.

Sursă: Bonnet F, Poulizac P, Rousselot N, et al. Discontinuation of statins for primary prevention of atherosclerotic cardiovascular disease in adults aged 75 years or older (SAGA/SITE): a multicentre, open-label, pragmatic, non-inferiority randomised trial. Lancet Healthy Longevity, 2026.